luni, 26 noiembrie 2012

Despre incredere



Despre incredere
       Cel ce iubeşte trebuie sa se scuteasca  pe sine de toate tarele minţii posesive. Pecetea iubirii este libertatea de a fi fericit oricum crezi şi poţi să fii, iar dacă nu eşti fericit cu mine, te iubesc atat de mult incat înţeleg ca fericirea ta este mai presus de dorinţele mele. In acelaşi timp, pentru că pot iubi fără a avea, voi fi fericit oricum, cu sau fără tine! Iubirea înseamnă libertate. Cel ce iubeşte, preţuieşte libertatea celuilalt, iar faptul simplu că poţi alege liber te face de la sine iubitor. Asta-i, de fapt, iubirea şi pentru că-i atat de pronunţat liberă, prea puţini dintre noi iubim, prea mulţi posedăm.
      Un aspect al posesivităţii este frica de a pierde obiectul iubirii. În realitate, dacă cineva ne ia iubitul sau iubita nu se poate întampla altfel decat dacă ne aflam într-o relaţie în care iubirea noastră nu-i reciprocă. Poate că de aceea avem multe divorţuri, prea multe relaţii eşuate şi o inflaţie de rătăciri, extrem de costisitoare, mai ales pentru copii.
      Acolo unde iubirea e reciprocă, nimeni nu pleacă, nimeni nu ne poate îndepărta de partenerul iubit. Se rup doar relaţiile bazate pe posesivitate, nu acelea bazate pe iubire.
 Iubirea ştie şi înţelege că pe lume există întotdeauna alţi bărbaţi şi alte femei, poate mai frumoşi, poate mai inteligenţi, poate mai spirituali sau mai bogaţi, dar nimic din toate acestea nu ne poate determina să plecăm dintr-o relaţie de iubire şi asta pentru că iubirea crează fericire, împlinire, respect reciproc, armonie şi pace, cum toate furtunile inerente existenţei umane trec peste cei ce se iubesc fără să le poată frange esenţa.
       Niciodată n-ar trebui să ne fie teamă de pierderea iubirii şi întotdeauna am putea avea încredere în cel iubit, căci dacă iubirea este în inima lui, orice ar fi, el nu va pleca. Dacă pleacă, ne-am putea păstra liniştea şi încrederea, amintindu-ne că nu ne părăseşte niciodată cineva care ne iubeşte. Iar dacă nu ne iubeşte şi celălalt, dacă iubirea nu-i reciprocă, nu avem beneficii pentru suflet. Într-o viaţă de om, iubirea-i hrană pentru suflet şi pentru hrana aceasta merită să renunţăm la posesivitate şi să trăim iubind şi fiind iubiţi, aşa cum merităm cu toţii!

  Acum sa radem un pic pe tema asta.
  Sotul gelos angajeaza un detectiv sa-i urmareasca sotia pe care o banuia de infidelitate. Dupa o saptamâna de filaj detectivul îi da raportul.
- Trei zile la rând sotia dumitale a plecat de la serviciu, împreuna cu seful ei si, dupa ce au luat prânzul în separeul unui restaurant cochet, într-o atmosfera romantica, cu flori si sampanie, au râs si s-au tinut de mâna, s-au dus la hotel si s-au închis în camera.
- Si mai departe ce s-a întâmplat?
- Pai mai departe i-am vazut pe gaura cheii cum se sarutau.
- Extraordinar! Simt cum ma sufoc de mânie. Si mai departe ce s-a mai întâmplat? întreba sotul gelos.
- Pai barbatul a trântit-o pe pat si s-a aruncat peste sotia dumitale.
- Da, si apoi? Ce s-a întâmplat mai departe, ca o omor! - Pai el si-a scos camasa si ea bluza…
- Ah, divortez! Spune mai departe!
- Pai si-a scos el pantalonii si doamnei i-a dat fusta jos.
- Nu-mi vine sa cred! Asa nu se mai poate! Si, si mai departe?
- Pai si-au dat si chilotii jos.
- Si?…
- Pai nu mai stiu, ca au aruncat chilotii tocmai pe clanta usii si n-am mai vazut, zice detectivul.
- Uite vezi, ofteaza sotul, incertitudinea asta ma omoara !!!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu