Banii , bucurie sau placere ?

Există o imensă diferenţă între plăcere şi bucurie. Pentru cei care ştiu limpede această diferenţă, lucrurile sunt mult mai simple. Sunt multe activităţi care le facem pentru plăcere (sex de rutină, mâncare, băutură, uitatul la televizor, etc.) şi mai puţine care le facem cu bucurie. Când facem ceva cu bucurie, timpul dispare. Suntem cu totul implicaţi.

    Bucuria este mai profundă decât plăcerea. Ea presupune întotdeauna punerea la lucru a unei abilităţi, asumarea unei provocări. Dacă mă uit astă seară la televizor - din plăcere - mâine sau peste o săptămână, cu greu îmi aduc aminte de ceea ce am văzut. Altceva se întâmplă cu o carte pe care o citesc cu bucurie. De aceea spun că bucuria e mai profundă decât plăcerea.

    Oamenii care au limpede în minte această diferenţă fac astfel încât să introducă mai multă bucurie în viaţa lor. Cultivarea abilităţilor şi căutarea de provocări pentru punerea lor în valoare este ceea ce te face să te bucuri de viaţă.     cei mai nefericiţi oameni sunt aceia care nu caută provocarea, care profesează ceva fără bucurie. Câţi dintre dumneavoastră nu aţi spus: "mi-e scârbă să mai merg la muncă". Nu contează din ce pricini. Acest mod de gândire te poate chiar îmbolnăvi.

     O bucurie pe care, din păcate, tot mai puţini contemporani o încercă este bucuria câştigului.

     Ni se pare că o slujbă este cea mai bună soluţie pentru a scăpa de lipsa banilor. Ne macină mărunt frica de a nu avea cu ce să plătim facturile, de a nu avea cu ce să cumpărăm ghiozdan şi rechizite puştiului, de a nu avea cu ce plăti facultatea celui mare, o grămadă de frici ne toacă mărunt existenţa noastră consumeristă. Frica, dorinţa, lăcomia sunt sentimente. În loc să recunoaştem adevărul despre ele, reacţionăm în raport cu ele şi nu reuşim să mai gândim.
       Simţim frica lipsei de bani şi mergem la muncă, sperând că banii ne vor scăpa de frică. Suntem asemenea hamsterului. Învârtim cu lăbuţele noastre colivia rotativă până înebunim, sperând să scăpăm din ea. Când se opreşte, constatăm cu amărăciune că suntem tot în acelasi loc.

       Viaţa este mult mai subtilă şi mai complexă decât ne place unora dintre noi să credem. Lumea în care trăim este lumea în care ne alegem să trăim, fie că o facem conştient ori inconştient. Dacă alegem bucuria, asta căpătăm. Dacă alegem nefericirea, şi pe asta o căpătăm. Sunt opţiunile fundamentale pe care le facem în legătură cu modul în care ne percepem viaţa şi, în consecinţă, ale felului în care trăim.